Mai există oameni care apreciază bătrânele telefoane GSM. Unii le colecționează, alții chiar le folosesc, de multe ori preferându-le în detrimentul noilor telefoane super inteligente.
Eu am dat altora telefoanele vechi funcționale imediat ce am achiziționat un altul mai performant. Totuși cred că mai găsesc aruncate prin cutii, printre cabluri, mufe și încărcătoare vre-o 3 – 4 bucăți. Niciodată nu mi-a trecut prin cap să mai bag bani în ele pentru a le repara, dar nici nu m-am gândit să le caut și să le strâng măcar într-un singur loc mai de cinste.
Dacă stau bine să mă gândesc, cred că nu ar fi o idee rea să mă apuc de colecționat telefoane vechi, ați observat cât de fascinați sunt copiii din ziua de azi atunci când le povestești că în urmă cu câțiva ani telefoanele mobile aveau antenă si nu puteau afișa decât 1 – 2 linii de text?
Dar ce vad eu acolo… Nokia 8210, Nokia 8850…
Întotdeauna mi-am dorit un 8850, însă era extrem de scump la vremea aia. Și acum, sub 200 lei nu-l găsești. Am să-mi iau un 8210, pentru colecție, cu maxim 70 lei.
Am văzut că mai sunt unii care preferă să folosească modele mai vechi pentru că „nu pot fi ascultate”, poate că d’asta sunt destul de scumpe unele modele. Ceea ce nu vor să înțeleagă cei care trăiesc cu această idee este că toate telefoanele pot fi ascultate la fel de ușor pentru că tot prin unde radio se transmit convorbirile, cu localizarea apelului este mai dificil în cazul modelelor vechi, pentru că nu se pot obține informații 100% precise cum ar fi cele oferite de GPS.
Da, asta cu ascultarea o stiam si eu. mai am un amic care e cu mintea pe pustie. cred ca si acum are un ericsson rechin… ca cica se asculta prin bluetooth sau alte tampenii. mi se rupe, poa sa ma asculte. oricum, va fi misto de testat sa anunti vreo 3 prieteni prin telefon ca o sa dai o spargere. nu te va astepta militia acolo la locul cu pricina, insa daca va fi o spargere acolo, in juma de ora sunt la tine la usa?